Poezie CE ESTE OMUL? (3)

Ce este omul?



Ce este omul?Un ghem de grijuri

Un puf purtat de vant prin tinuturi

Trecand des prin furtuni si secete

Ce lasa in el multe amprente.



Ce sunt eu ?Cine sunt ?Ce rost am ?

Sunt un biet suflet ce tesut fost-am

Din armonii divine si legat

De Tatal ce pe mine m-a creat.



Cine sunt in lumea nesfintita

O farama de vis captusita

Rostul meu ar trebui sa fie

Sa fiu gata pentru vesnicie.



Sunt un trup sa stiu ce-i suferinta

Si a invata ce e credinta

Sa cunosc ce e sinceritatea

Dar si cine este bunatatea.



Stau si ma gandesc in mine acum

La tot ce am facut pe-al vietii drum

Fac un bilant al infrangerilor

Ce-l intrece pe al biruintelor.



Pe niste suluri vad scrise fapte

Si sunt foarte multe adunate

Acuma sunt prinsa in capcana

Chiar si trecutul meu ma condamna.



Cu sufletu-n lacrimi si-n durere

La cine sa gasesc mangaiere

Nu ma pot dezlega sunt legata

De acum pedeapsa ma asteapta.



Sulurile sunt chiar rasfoite

De mainile albe si ranite

Priveste apre mine,nu-L pot privi

Iar lacrimile din noi navali.



Astept sa-mi spuna aspru ca merit

Dar vocea-i calda ma face smerit

Lui eu ii spun nu mai pot rezista

Lacrimile oprindu-mi vorbirea.



Lacrimile eu nu le pot opri

Ajuta-ma Tu nu ma parasi

O draga mea de-ai asculta mereu

Nu ai ajunge asa iti spun eu.



Lanturile incep sa se rupa

Eu sunt cuprins de-o pace adanca

Nu doresc sa mai plec de la Tine

Te rog nu ma alunga pe mine.



Nu te-am lasat singura pe-acest drum

Prin tine vreau sa vorbesc Eu acum

Si roada s-aduci tu pe-acest drum

Cununa vei primi in dar acum.