Poezie De când am cunoscut Iubirea

De când am cunoscut Iubirea



De când am cunoscut Iubirea

Prin Planul de creaţiune,

În Sfânta mare-Nţelepciune

Spre-a fi salvată omenirea

Din neagra ei apostazie,

Doamne-am primit cu bucurie

Şi cu speranţă sfântă ştirea!



De când am cunoscut Iubirea

Prin Singurul Tău Fiu predat

Pentru al lumii grav păcat,

Am înţeles că-n răstignirea,

Prin jertfă poate să-l renască,

Pe păcătos, să-l mântuiască

Cum la-nceput a fost cu firea.



De când am cunoscut Iubirea

Aşa cum la Golgota a fost,

Mi-a dovedit că are-un rost

Să-mi poată face ispăşirea...

Prin sângele-I ce L-a vărsat

Când S-a lăsat crucificat

Ca să-mi aducă Mântuirea.



De când am cunoscut Iubirea

Curgând în susurul cel dulce,

Şi fără murmur sub grea cruce

Spre-a-şi dovedi neprihănirea...

Luceafăr Sfânt de dimineaţă,

Peste-nălţimi de nori şi ceaţă,

Prin strălucire, Ţi-ai menirea!



Flavius Laurian Duverna

24 august 2012