Poezie Mă-ncred în Tine, Doamne!

Mă-ncred în Tine, Doamne!

(Strigarea văduvei din Sarepta)

30.05.2010 (1Împăraţi 17)



Sunt păcătos şi mă cunoşti –

Tu m-ai clădit din humă,

Suflare vie Tu mi-ai dat

Şi smuls din lacrimi şi păcat –

Iertarea de pe urmă…



Mi-e teamă şi mă perpelesc,

Mă chinui, sufăr în tăcere…

Trecute fapte eu trăiesc,

Regretu-i viu şi e durere…



Dar Tu, Isuse, azi, mi-ai dat

Ce eu nu ştiu a cere:

Iertarea sfântă din păcat,

Speranţe şi putere!



M-am ruşinat de Tine, Doamne

Şi Tu-n piroane ai simţit-o,

Ţi-a fost şi sete, Ţi-a fost foame,

Iar eu doar uşa ţi-am trântit-o…



Prin Sângele ce L-ai vărsat,

Tu sufletu-mi spălata-ai

Şi viaţă nouă Tu mi-ai dat

Când moartea Tu călcata-i!



De mine nu Te-ai ruşinat

Şi de trecutu-mi negru,

Pe braţe Tu m-ai ridicat

Şi-acum sunt om integru.



Îţi mulţumesc Isuse Sfânt

Că mă înveţi Cuvântul,

Ştiu astăzi că pe-acest pământ

Doar Tu eşti Legământul!

AMIN.