Poezie Doar întristare

Doar întristare



Privind la cerul pus de ploaie

Din ochi îmi curg lacrimi şiroaie

Pe nori zăreşti doar întristare

Şi-n inimi arde numai supărare.



Cerul de ce-i aşa încărcat?

Mă-ntreb mereu o, Doamne

Isus şi El,aşa îngândurat

Da,...ne lipseşte îmbărbătare!



O mângâiere de trimiţi

În inima ce-i întristată

Şi lacrima de o săruţi

Vom străluci aşa de-odată.



În ceasuri,care ne lovesc

Săgeţi de pretutindeni

Eşti singurul Cel ce iubeşti

Tu ştii,...n-avem pe nimeni!



Aşa cum stau în gând mereu

Văd mâna Ta ce stă întinsă

Asupra mea,Tu Dumnezeu

Cu dragostea-Ţi aşa aprinsă.



Cu toţii aşteptăm,să ne ridici

La cerul Sfânt o,Tată

Ca să uităm poveri de-aici

Dureri şi răni de-altădată!





Amin,Amin!