Poezie Isus pildă să î-ţi fie

Ne ascultând de cel mai mare

Spune cum îţi e cărare

Dacă tu nu eşti supus

Fugi de Harul cel de sus

Mai marele îţi cârteşti

Deseori te răzvrăteşti



Vrăşmaşul ce ţi-a venit

E uşor de biruit

Se duce şi nu te înşală

De ai în tine orânduială

Cel mai rău vrăşmaş sti bine

Este E-ul ce-ai în tine



Eşti supărăcios şi rău

La ce-ai în lăuntrul tău

Firea ta cea pământească

Da la Duh sa se împotrivească

Deci să te dispreţuieşti

Prin duh ca să stăpâneşti



Cristos- poate nu ai ştiut

Cel mai mic El s-a făcut

S-a făcut cel mai smerit

Pe pământ când a trăit

Sa făcut aşa reţine

Să te înveţe şi pe tine



Praf şi pulbere ce eşti

Invaţă să te smereşti

Mândria ti-o înfrânge bine

Fii smerit la orisicine

Ai mânie tu pe tine

Nu pe altul pe oricine



Fă mândria să-ţi dispară

Smulge-o să nu mai răsară

Fă-te mic, plecă-te jos

Omule, aşa-i frumos

Jos de tot tu-ţi fă plecat

La toţi să fii de călcat



Ca noroi pe drum de eşti

Pentru slăvile cereşti

Omule –de tu eşti mic

Nu te plânge eu îţi zic

Dacă înfrunţi fiinţa străină

Omule cine-i de vină?



Spune dacă scazi ori creşti

Pentru slăvile cereşti

Te supune eu îţi zic

Să rămâi smerit si mic

Dumnezeu ce milă are

Iţi oferă a Sa iertare