Poezie Pentru viata dea de veci

Pe cărarea pământească

Râvna ea să nu-ţi slăbească

Necaz să nu te doboare

In viaţa trecătoare



Făgăduinţa cerească

Te mângăie, te întărească

Domnul toate răsplăteşte

Cum omul nici nu găneste



Multă vreme aici nu-i sta

Pe pământ nu-i rămânea

Osteneli le vei sfârşi

Durerile n-or mai fi



In curând, om călător

Vezi sfârşitul tuturor

Zbuciumul vei înceta

Când de aicea vei pleca



Fă ce-ai de făcut în vie

Pentru ţara –veşnicie

Suferă, taci şi suspină

In necaz să fii lumină



Roagă-te, plăcut vorbeşte

Scrie , cântă şi citeşte

Merită lupta de jos

Pentru ţara lui Cristos



Ziua, ziua va sosii

Când pacea îţi va venii

Moartea nimicit-o fi

Slavă sfântă o strălucii



O, cununi de vei vedea

Care la creştini s-or da

Sfinţilor acolo în slavă

N-ai mai face vre-o zăbavă



Tot ce-i trecător şuvoi

Tu le-ai socotii gunoi

N-ai mai sta fiinţă păgână

Te-ai smerii pân la tărână



Bucuros vei fi-n necaz

Când ai lacrimi pe obraz

Când toţi te nesocotesc

Ştii că acestea se sfârşesc



De-ai gusta adevăr sfânt

N-ai mai trage spre pământ

Ridică ochi spre Cel Sfânt

Meditează la Cuvănt



Când luptele vei sfârşii

Veşnic tu cu El vei fi

Pentru viata cea de veci

Ai câştig ori perzi când treci?