Poezie Bucurie deplina

Habacuc 3 . 17-19



Chiar daca smochinul, nu va inflori,

Iar... rodul vitei va lipsi

Maslinul va ramane tot uscat,

Fara sa aiba rod bogat...



Chiar daca seceta va fi,

Plantele... toate se vor ofili

Campiile nu vor da hrana iar,

Si munca toata ne va fi-n zadar...



Daca oile din staul vor pieri,

Boii din grajduri vor lipsi,

Daca pamantul, nu va mai rodi

Si saracie lucie va fi....



O, Dumnezeul meu divin,

Te am pe Tine ca stapan

In Tine ma voi bucura!

Si inima deplin imi va salta.



O Dumnezeul mantuirii mele,

Ce locuieste dincolo de stele,

Tot ma voi bucura deplin

In Dumnezeul Sfant Divin!



Ma faci sa merg pe inaltimi

In Duhul sa ma bucur pe deplin!

Sa salt in sus de veselie

Ca Tu esti a mea bucurie.



Dezlegata, de tot ce e jos

Te laud Domnul meu Hristos!

A mantuirii bucurie in mine ai pus,

Pe aripi de Har cu Tine m-ai dus!



Pastreaza-ma o Doamne pe vecie,

In sfanta si divina bucurie!

Sa Te stiu doar pe Tine de stapan,

Si credincioasa vesnic sa raman.



amin feb. 2010