Poezie Drumul spre lumina

Drumul spre lumina



Sufletul mie deschis ca o rana,

Acoperita-n graba c-o naframa

Pierduta prin viata efemera...

Dumnezeu, Ti-aduc viata-mi austera.



Smerita Ti-o pun la picioare,

Sufletul ranit, cumplit ma doare

Ma tarai printre tacutele ruine,

Intinde-Ti mana si scapa-ma de mine.



Te caut in pustiul numit Necuprins,

Tu dai viata celui mai negru abis

Pune, lumina sfanta pe drumul meu

Ajuta-ma sa trec cu Tine dincolo de hau!



Lumina nu am, ochii-mi sunt goi...

Privesc uneori cu tristete inapoi,

La blidul de linte intins aburind

Sadeste-mi lumina in minte si-n gand!



Pune-ma pe calea sfanta a mantuirii

Imbraca-ma cu haina nemuririi,

Viata vesnica Te rog sa-mi dai Isus,

E dorul ce in fata Ti-am adus.



Leaga-ma vesnic Doamne de Tine!

Cu liantul dragostei divine,

Iubirea vesnic sa Ti-o pot pretui,

Nimic de Tine sa nu ma poata desparti!



amin 2004