Poezie Sa Nu Ranesti !

SA NU RANESTI !



Sa nu ranesti un suflet linga tine

Sa nu-l privesti ca tine mai prejos!

Sa nu il amarasti nici azi nici maine

Pentru ca si pentru el muri Hristos.



Sa nu-l mai ofensezi pe cel aproape

Zicindu-i cu dispret ca-i rau si e gresit

Adu-ti aminte ca de-atitea ori prea poate

Tu ai cazut si Domnul nu te-a pedepsit.



Sa nu lovesti cu vorba si cu fapta,

Chiar cit de minios atunci ai fi,

Caci Domnul osindirea blind rabdat-a

Si-i scris ca sa te manii, dar nu pacatui.



Sa nu infigi in inima cutitul,

Nu te grabi un om sa-l osindesti,

Ca cine esti, ca sa-ti asumi tu dreptul,

Sa-l judeci ori ceva sa hotarasti ?



Sa nu ranesti, caci o adinca rana

Poate singera fara a se mai tamadui

Mai bine din iubire iarta

Caci stii ca si tu astfel poti gresi.



Sa nu injosesti un suflet ca o floare

Ce-i firav si plapind in preajma ta

Caci floarea daca o lovesti, ea moare

Si cit de grea va fi osinda ta.



Sa nu tii ura sau necaz pe-un suflet

Caci cum iertam asa ni se v-a ierta,

Iar viata noastra e prea scurta

Pentru a rani, lovi sau judeca !