Poezie Frunza (2)

O frunza s-a desprins din pom...

Si mana mea, mana de om

S-a-ntins indata, uite-asa

Si frunza a cazut in ea.

Am stat privind la ea uimit

Si-atatea ganduri mi-au venit...

A fost o frunza dusa-n vant

Spre-a se preface in pamant...

Dar a cazut in mana mea

Si-am zis: eu nu te voi lasa!

Ci te voi duce chiar acum, la casa mea!

Si in album, te voi pastra cu ingrijire

In cartea mea de amintire.



Acum, privirea mi-o ridic

Spre Tronul Harului si zic:

Parinte, daca voi cadea,

Luat de vant, in vreme grea

Si cand cu sufletul infrant,

Voi fi aproape de pamant,

Intinde-ti atunci, mana Ta

Si lasa ca sa cad in ea!

Ma spala de noroi si scrum

Asaza-ma-n al tau album!

Pastreaza-ma cu ingrijire

In Cartea Ta de amintire.

Ca impreuna cu cei vii

Sa inverzesc in vesnicii!



Amin