Poezie M-am născut din nou (1)

o lacrimă de diamant

pe buze îmi răsare,

din orizontul meu pedant

tăcut şi în mişcare.



cuget nestins dintr-o căinţă,

am fost la ei zidar...

şi mi-am zidit a mea fiinţă

topindu-mă-n amar.



ce nu pot ei a înţelege,

e mintea mea avută

cu mii de taine dintr-o Lege,

rămasă neştiută.



n-am să opresc pe orişicare

să spun ce e nescris...

ci îi îndemn la o chemare

asemeni unui vis.



nu ştiu aici de mor, trăiesc,

ca zorii să-i apuc...

dar ştiu că drumul pământesc

mi-a dat suflet de prunc.