Poezie Asteptare indurerata

Astept de mult la poarta milei Tale,

Genunchii mi-au slabit in asteptare

Iar indoiala musca din mine cumplit,

Privirea incetosata... incet a obosit.



Satan ma hartuieste, imi spune ca nu vii,

Ca intoarcerea, cainta mi-au fost prea tarzii,

Ca pot sa strig, ca am ajuns un ciob,

Ca n-am putere sa ma mai ridic din colb.



Privesc in jur si vad ca fratii s-au rarit,

M-au judecat si multi m-au parasit.

Iar boala ma loveste cum stie ea mai bine

Satan imi spune ca voi ramane de rusine.



Dar am, o Doamne, o durere cumplita,

Ca Tu taci... si... ma simt parasita.

De ce Te ascunzi de mine Domnul meu?

Imi arde sufletul de dorul Tau!



M-ai ridicat de mult, si m-ai umplut cu har,

Toti se mirau, zicand ca e-n zadar!

Dar Tu mi-ai dat inel, m-ai rasfatat,

M-ai iubit si ai stat cu mine la sfat!



Viziuni ceresti in ochii mei ai pus,

Cu putere mare, cu Duh Sfant m-ai uns,

Taine adanci Tu mi-ai descoperit,

Bland si tainic adesea mi-ai vorbit.



Azi in incercare ma simt parasita,

Ostenita sunt... vreau sa fiu ocrotita.

Sufletul ma arde, ma zbat, ma perpelesc,

Spune-mi Doamne! Unde Te gasesc?



Te strig, Te caut, spune-mi unde esti?

Durerea, chinul, boala, cand le opresti?

Te astept sa imi opresti durerea grea

Ce-mi arde sufletul... si inima.



Dar daca intarzii am sa Te astept mereu,

Eu Te iubesc Isuse Domnul meu.

Iar drumul vietii cat ar fi de greu,

De Tine nu ma las, esti Dumnezeul meu!



In Tine am gasit atata bucurie,

Viata mi-ai schimbat-o pentru vesnicie!

Ajuta-ma ca sa raman la cruce jos

Sa-ti multumesc, iubitul meu HRISTOS.



AMIN