Poezie Suferinţă-ngăduită…

Suferinţă-ngăduită…



Suferinţă-ngăduită ,

mi-este greu să te primesc

Şi mă-ntreb ca orişicare

Cu ce scop venit-ai oare?

Eşti tu doar o încercare,

poate mică ,poate mare,

A credinţei mele-n Domnul?

Sau eşti poate o mustrare,

o pedeapsă spre-ndreptare

Pentru slaba mea credinţă

pentru multa-mi neascultare?



Dar, nu cumva tu eşti un mijloc,

ca prin rana ce mă doare,

Domnul să-Şi arate slava

şi puterea Lui cea mare?

De-a aduce mângâiere,

pace şi încurajare

La atâtea inimi care

încă nu-I cunosc iubirea

Şi-s cuprinşi de disperare?



Suferinţă nedorită,

de la Domnul dacă vii,

Eu mă rog să am putere

ca înţelegându-ţi rostul

Să te port cu bucurie,

cu încredere deplină,

Că lucrezi spre al meu bine

şi spre-al celor necăjiţi.

Iar de vei rămâne-o vreme,

să mă însoţeşti pe drum,

Mai cu drag şi har pe Domnul

să-L slujesc decât acum.

Şi de câte ori durerea

mă va apăsa din greu

Şi vor curge lacrimi multe

Eu să pot privi la Isus,

care-a suferit pe cruce

Şi-a murit şi-n locul meu.



Suferinţă trecătoare ,

cum e viaţa pe pământ

Dacă azi cu-amare lacrimi

mi-e obrazul meu brăzdat,

Domnul Isus le va şterge

după cum El a promis,

Căci ştiu că vine-o zi cu soare

care nu e trecătoare,

Ci va fi aşa în veci.



Şi nu va mai fi nici moarte,

boli, necazuri şi durere,

Nici păcate nici ispite ,

Răutăţi, minciuni, himere,

Ci doar pace , bucurie

şi o sfântă părtăşie.



Suferinţă neaşteptată,

ai venit aşa de-odată

şi aşa vei şi pleca…

Însă cât mai stai la mine ,

voi preface a ta durere

În adâncă cercetare,

pocăinţă şi-nchinare

înaintea Tatălui.

Iar din lacrimile mele

scurse-n timp de rugăciune,

Să răsară o putere,

dragoste şi mângâiere,

pentru cei descurajaţi

Ca să poată şi ei spune:

că azi „se întorc din lume”

ca să fie vindecaţi.



Aşadar, iubit prieten,

care suferi mai din greu,

Nu privi doar la necazuri

ci mai mult la Dumnezeu.

Că nu-i rană să nu poată

Medicul cel bun lega,

Iar, de-o-ngăduie o vreme,

este tot spre slava Sa

Şi spre mântuirea ta.



de Groza Teodor

25 martie 2004

Vişeu de Sus