Poezie Eşti mulţumit?

Privind în jur, la tot ce mă-nconjoară,

La ce-ai creat, Stăpîn Iubit,

Te cînt în gînd, a cîta oară?

Dar parcă-s tot nemulţumit.



Privesc natura, ploaia, vîntul,

Aud al păsărilor ciripit

Ele toate-şi cîntă cîntul,

Dar eu sunt tot nemulţumit.



Privesc de pe genunchi în sus

Şi văd un cer nemărginit

Un soare care-i la apus,

De ce sunt tot nemulţumit?



Am harul ca să văd, să merg,

Să spun, s-aud, să cînt, să strig

Trecutul meu murdar Tu-l ştergi,

Dar eu sunt oare mulţumit?



Privesc la marea-nvolburată

Cînd valuri cresc necontenit

Eu sunt ferit încă o dată,

Pot atunci fi mulţumit?



Aştept răspuns la rugăciune

Să pot fi cel mai fericit,

Răspunsul parcă nu mai vine

De ce? Pentru că-am fost nemulţumit.



Iar cînd trec prin încercare

De cel rău aspru lovit,

Vreau ca Tu să-mi dai scăpare...

Uit: am fost nemulţumit!



Mă-ntreb în gînd: "A cîta oară

De ce nu-mi vii în ajutor,

De ce mă laşi să zac în boală,

De ce nu-mi mai eşti Salvator?"



Şi-atunci cu-o dragoste de Tată,

Printr-un vis, Tu mi-ai vorbit;

Mi-ai vorbit uşor, în şoaptă:

"Fiindcă-ai fost nemulţumit..."