Poezie O,lasa,Doamne

O , lasă, Doamne



Se –ntind deasupră-mi cerurile toate

Şi-n ele-i Tatăl, mamă mi-e pământul

Şi vreau să fug de ea şi nu se poate

Mă nasc din ea şi-n ea mi-e şi mormântul



M-ating pe gene razele de soare

Şi zborul unui flutur mă îmbie

Dar tălpile mi-s prinse cu zăvoare

Şi lanţuri m-au legat de temelie



O, lasă, Doamne, trupul să se ducă

Să fiu din nou cu Tine în grădină

Să ies din învelişul meu de nucă

Şi să mă-mbrac in haina de lumină



Se –ntind deasupră-mi cerurile sfinte,

Mă prind de ele , trupul mi se zbate

O, lasă-mă să mă dezleg, Părinte

Şi-ntoarce-ma la Tine în cetate!...



sanja-adriana