Poezie Binecuvantare (11)

BINECUVÂNTARE

(DAVID - OMUL CARE VREA SĂ FIE BUN)

04.04.2010 (2 Samuel 9:1-13)



Cad în genunchi, ca rob netrebnic,

Şi-Ţi mulţumesc, o, Tată Sfânt,

Că m-ai iertat azi de păcate

Şi Duhul Sfânt e pe pământ!



Îţi mulţumesc, ca rob netrebnic,

Pentru Iubirea lui Isus,

Pentru-a Sa moarte şi-Învierea

Mântuitorului străpuns!



Îţi mulţumesc pentru un frate

Ce din cei mulţi Tu l-ai ales,

Să-mi fie sprijin, bunătate,

Prin Harul Tău Dumnezeiesc.



El e ca David pentru mine

Şi-s fiu de Ionatan şi plâng

Că-s păcătos, „olog” din fire:

Mefiboşet sunt pe pământ…

Dar bunătatea Ta măreaţă

Coboară astăzi prin Cuvânt,

Prin fratele ce-i pus s-aleagă

Neghina-n grâul nevăzut…



El nume are şi Tu scris-a-i:

„Slujirea lui poruncă-Ţi e!”

Şi binele mi-l face astăzi

Fiindcă e sfânt – Tu şti de el!

Te rog, o, Tată Sfânt din Ceruri,

În Numele lui Isus Domn,

Pe frate Binecuvântează,

Că-Ţi este rob şi este OM!



Coboară peste el iubirea-Ţi

Şi mângâierea Ta din Cer,

Adu-i în casă fericirea

Şi fă-i doar bine! – atât cer…

AMIN.