Poezie Mai fă un pas (3)

Mai fa un pas



Ce rost mai are adevarul,

Daca nu crezi ca vine Domnul.

Daca in clipa cercetarii,

Te tragi in colturile zarii.



Si amagit te mai gandesti,

Ca totul aici s-a sfarsit,

Ca esti doar tu si universul,

Asa cum poate ai dorit.



Caci constiinta te apasa,

Si cand sa scapi, ea nu te lasa.

Peste a marginei razoare,

Ca intr-o viata trecatoare,



Inima inca suspina,

Si se destrama in ruina.

Un gand strabate cu masura,

Si fuge sus iesind din gura.



Tu esti acolo fara pace,

Te framanti dar n-ai ce face.

Cu ochii adanciti departe

Nu mai arati in nici o parte.



Din timpul ce ti-a mai ramas,

Spre cer privesti fara popas,

Zicand soptit, spre Dumnezeu,

-"Ca o farama sunt azi eu,



Mai fa spre mine doar un pas,

Acum in ultimul meu ceas.

Eu nu sunt vrednic sa m-asculti,

Si am plecat ca cei mai multi,



Dar de mai vrei sa ma primesti,

Si viata sa o rasfoiesti,

Opreste-te in ultim ceas,

Si fa spre mine azi un pas.



Imi recunosc gresala mea,

Ca ma vazui sus, undeva,

Si ignorand al Tau Cuvant,

Lasai sa treaca viata-n vant,



Cum si puterea mi se duse,

Nimic nu m-ajuta Isuse.

Si smerit revin pe cale

In ultim ceas spre indreptare."



Amin