Poezie Credinţa (10)

cantau orchestre jos in valea Dura,

cand idolul lui Nebucadnetar au ridicat,

apoi ,a inceput ca sa mocneasca ura,

pentru trei tineri ,ce nu s-au inchinat



zeci de popoare erau adunate,

si asteptau in taina, semnul potrivit

si toti erau cu fetele-aplecate,

sa se inchine chipului cioplit



dar cand s-a dat semnalul de-nchinare,

sa se arunce toti cu fata la pamant

trei tineri au stat demni, tot in picioare,

caci ei doar cu Iehova au un legamant



de sapte ori cuptorul sa-ncalziti !

de cum era el l-a-nceput aprins,

si chiar in mijloc sa ii azvarliti,

pe-acei ce nu -mi- se- inchina inadins



nimic nu ia-nfricat, nici chiar cuptorul

nici flacari mari ce moartea semana ,

caci ei aveau pe Dumnezeu, Izbavitorul

si-n vreme de necaz, pe-ai lui ii asculta



Sadrac,Mesac si Abed-Nego, santem noi

cand cei rai ,uneori credinta ne incearca

crestinii zilelor din urma ,vremuri de nevoi,

fiti gata ! e timpul ca Isus sa se intoarca !