Poezie Urcus

Pornit-am pe un drum, pe-o carare spre cer,

Poverile-s multe si merg catinel.

Dureri ma apasa si drumul e greu,

Lovituri primesc, mereu si mereu.



Dar... urc tot mereu, urc spre Hristos,

Doar El imi e tinta pe drumul pietros.

Mai lupt sa iubesc, sa iert si sa sper,

Sa leg iute rana, putere sa cer.

Lovit de voi fi iar si iar nemilos...

Eu stau in genunchi, m-ajuta Hristos!



Vad prin credinta Raiul iubit,

Visat, asteptat, o... cat de dorit!

Cu zidul de iaspis, topaz si iacint,

Cetatea de aur smarald, margarit...



Doresc ca sa intru in cetatea de sus

Dar am pe pamant o lupta de dus,

Cu ochii atintiti spre rasplata mereu

Sper, lupt si rabd cand e greu.



E vremea din urma si e pe sfarsit

Satan ragneste, razboiul e cumplit!

Intre sfinti pune vrajba fara temei

Si ei se ranesc cu vorbe-ntre ei.



Trezire! Strig astazi prin vers!

Scutura-n graba tarana din mers,

Lasa mandria, iutimea si somnul,

Porneste la lupta, inainte cu Domnul!

Nu te uita la bani, la placere,

Te pleaca in genunchi si cere putere.



Smerenie-ti cere Domnul crestine,

Lepadare de lume si sine.

Chiar de e urcusul istovitor

Zdreliti de suntem si toate ne dor,

Noi mergem inainte spre Raiul dorit

Isus ne e sprijin necontenit.



Te scoala in graba si crucea ti-o ia,

Taras de urca-vei, tu nu renunta!

Nu-i vremea acuma de cumpanit,

Ca vine in graba al nostru sfarsit.



Relatii, bani si prieteni, nu te-or putea ajuta

Zadarnic vei cere mila cuiva.

Dezamagit de tine si de toate vei fi,

Tot ce-ai avut, la nimic nu-ti va folosi.

Trezeste-te-n graba si urca voios

La capat de drum te asteapta... Hristos!