Poezie De-s beat

Ca perla pe coroana slavei Tale

Sa fiu as vrea purtand mantaua stacojie a palmuirii,

Neproorocind in spinii batjocurilor cine m-a lovit,

Caci dispretul indurat e plecaciunea inchinarii mele.



Trestia imi loveste fruntea amintirii Tale,

Sa pot purta cununa rasplatirii,

Ce-n veci cu o inima de slava

Voi multumi pentru ca-n spada,

Adevarul mi-a fost cumplitul dor,

In straniile nopti de lupta.



Sa inteleg n-am fost in stare,

Cand tineretii i-am fost sluga,

Lovit priveam spre nouri sa le-nteleg albastrul

Cu fulger strabatand prin rani

De ceasul ce incepea sa-mi bata-n usa,

La masa chemarii intinse sa m-asez.



De-atunci, in ochii mei se clipoceste dorul,

Cersind o clipa invierii,

Sa pot vedea in palmele-I buchetul

Ce mi l-a dat sa-l port in poemul rastignirii mele.



De-s beat, ma intelege Sulamita,

Ca ea si eu Ii caut al pasilor parfum,

Plangand in scaldul luminii de petale…

Icoana Imparatiei o port chiar in botezul meu.