Poezie Isus Cristos a Înviat!

Când zorii zilei se ivesc

Și noaptea cu-ntunericu-a plecat,

Dormea adânc tot neamul omenesc,

Atunci,Cristos a Înviat!



Nici moartea n-a putut să-L țină,

Nici iadul cu-al său foc infern,

Era Isus, fără de vină,

Emanuel, venit din cer.



Iubirea mare a Tatălui de Sus,

Puterea Sa, ținută ferecat,

S-au coborât în stâncă la Isus,

Și-a treia zi, Cristos a Înviat!



Un Înger Sfânt a coborât,

Din cer și piatra a rostogolit,

Cutremur mare, s-a făcut,

Ca morți, străjerii au căzut.



Atunci Arhangheli, Serafimi

Făpturi cerești și Heruvimi,

Cu toți în cor au proclamat,

Isus Cristos a Înviat!



Și soarele-a zâmbit frumos,

Tot universul s-a închinat,

Gemea, tot iadul furios,

Isus Cristos a Înviat!



Doar omu-n neștiință sta,

Crezând că toate s-au sfârșit,

Domnul Isus, nu mai era,

E-nmormântat, El a murit.



Femeile de dimineață,

Plecau la Cel ce le-a iubit,

La Cel ce le schimba-se viața,

Pășeau, adânc dezamăgit.



Dar când veniră mai aproape,

De cel mormânt săpat în stâncă,

Văzură piatra, la o parte, :

„O Doamne, oare ce se-ntâmplă?”



Ca fulger la înfățișare,

Stătea pe piatra de mormânt,

Un Înger în a lor cărare,

Ce coborâse pe pământ.



Cu haina albă ca zăpada,

Femeilor le-a spus,:

„Nu-L căutați aici degeaba,

Căci a-nviat Isus.



Mormântu-i gol, nu e aici,

Domnul pe moarte a călcat,

Mergeți, spuneți la ucenici,

Isus Cristos a Înviat!”

Amin!



31.03.2010.