Poezie Pe dealul Golgotei

Pe dealul Golgotei o cruce se arată

Pe ea stă Isus cu fruntea plecată

El moare în chinuri pentru lumea întreagă

Să ne scape pe noi de viata pribeagă.



Dar lumea nu-L crede, ea-L scuipă şi-L bate

Şi Îi aruncă în faţă cuvinte murdare

Dar ea nu înţelege ce faptă rea săvîrşeşte,

Batjocorind Jertfa Mielului Sfînt.



Dar ce este omul? O fiinţă murdară,

Cu o inimă plină de ură şi amară

El nu preţuieşte darul măreţ

Ce i-a fost dat de Tatăl ceresc.



El într-o clipă a pierdut veşnicia

Şi viaţa lui nu va şti fericirea

Căci a pierdut şansa ce i-a fost dată

Şi de-acum încolo nu va mai fi alta.



Va arde veşnic într-un foc nestins

Şi de sus pînă jos de flăcări cuprins

Atunci va striga şi va plînge amarnic

Dar lacrimile sale vor curge zadarnic.



Astăzi, cît e timpul, Isus te cheamă

Primeşte-L în inimă şi nuţi fie teamă

Caci El te iubeste şi te ocroteste,

Şi pacea cea sfinta El ţi-o dăruieşte.



Astăzi, cît răsuna glasul Lui cel blînd

Vino, tu, suflete la Isus cel Sfînt

Căci cît mai ai o viaţă pe acest pamînt

Întoarce-te astăzi cu inima plîngînd.



Şi atunci vei cunoaşte iubirea Lui cea mare

Pe Mielul cel Sfînt în care ai iertare.