Poezie Celui Atotputernic

Esti arhitectul unui univers gigant,

de necuprins cu mintea, de-a dreptul fascinant,

cu mii de constelatii, cu mii de galaxii

si chiar de-s fara numar cu mana Ta le tii.



Si daca-n univers as merge ani de-a randul,

ca raza de lumina, mai iute decat gandul,

tot n-as putea vedea decat o mica parte,

nu mi-ar ajunge viata tot cosmosu-a strabate.



Sunt stele-n univers cat tot nisipul marii

la mii de ani lumina in zarea departarii.

Planetele si astrii urmeaza acelasi drum,

de la-nceputul lumii nu-l schimba nicidecum.



Ma simt atat de mica in vastul univers!

O clipa efemera e-al vietii mele mers.

Pe langa vesnicie o clipa ce inseamna??

Ma-nchin cu reverenta si cu o sfanta teama.



Desi-s o picatura de apa intr-o mare

un abur care piere, un fir de praf in soare,

ai coborat din slava Tu, Creator suprem,

si mi-ai schimbat destinul prin moartea Ta pe lemn.



aprilie,2008