Poezie Nu-mi lua iubirea

De ce plang, Doamne? Ca am sufletul plin

De dragoste, de dor si de credinta?

Cum as putea eu, Doamne, sa spun ca e un chin

Sa simt tot ce mi-ai dat? Iti port recunostinta!



Mi-ai dat iubire si speranta in destin,

Mi-ai dat credinta pentru-o-ntreaga viata.

Cum as putea sa plang ca am sufletul plin?

Cad in genunchi plecandu-mi a mea fata.



Si-Ti multumesc, Doamne si Te implor acum,

Sa nu imi iei nimic din tot ce Tu mi-ai dat

Si chiar dac-am sa plang in lungul vietii drum,

Sa nu-mi consideri plansul ca pe un greu pacat.



Si-Ti multumesc pentru ca, Tu, imi esti

Tot sprijinul, tot reazemul din viata;

De rele, Doamne, Te rog sa ma feresti

Si da-mi iubire, si da-mi, Te rog, speranta.



Iubire pentru oameni, speranta-n vesnicie,

Da-mi linistea de care am nevoie,

Fereste-ma, Doamne, de ispita si prostie

Si lasa-ma sa cred, Te rog, Doamne, da-mi voie.



Sa sper si sa cred in dragostea si-n mila Ta,

Sa simt ca nu e vis speranta pe pamant

Si ia-mi, Te rog, viata si fa ce vrei cu ea,

Dar nu-mi lua iubirea, e tot ce am mai sfant.







amin !