Poezie Păcatul nu se iartă

Păcatul nu se iartă, păcatul se plătește

Și cineva odată și-odată-l ispășește.

Păcatul e-o glumire, atât de grea și mare

Că fără ispășire, el n-are-n veci iertare.



Păcatele acelui ce la Hristos le duce

Îi sunt iertate numai în jertfa de pe cruce.

Hristos le ispășește, de-aceea sunt iertate,

În alt fel nu-i iertare în veci pentru păcate,



Păcatele acelui ce pe Hristos nu-L caută,

În veci de veci nu află iertarea așteptată.

Ci ele toate, toate, rămân să le plătească,

Pe veci, acela care n-a vrut să se căiască.



Nu va-nșelați, nu este în veci de veci iertare,

Pentru păcatul celui ce-n necredință moare.

Păcatul nu se iartă, păcatul se plătește:

Ori Dumnezeu pe cruce, ori cel ce-l făptuiește.



Veniți acum la Domnul cu orișice păcate,

Ce Fiul ispășește, de Tatăl sunt iertate.

Dar cel ce acum nu-ntoarce, iertarea s-o primească,

În iad le duce toate, pe veci să ispășească.



Amin