Poezie Suspinul meu

De ce mă laşi să plâng o Doamne

Pe-acest pământ plin de dureri?

De ce nu vii să pui în mine

Izvorul Tău de mângâieri?



Ştiu Doamne că Tu ai putere!

Eşti Creator în Univers!

Când vezi că trec prin încercare

Vino ajută-mă în mers,



Mă vezi cum sufăr în tăcere

Aşteptând glasul Tău duios

Schimbă tăcerea-n mângâiere,

Alină Doamne-un păcătos!



Trudit sunt, sub povoara vieţii

Şi îmbulzit de trecători

Aştept un soare al dreptăţii

S-aducă-n mine mângâieri



Cuvintele se-opresc pe buze

Şi nu mai ştiu să le pornesc,

O fă-le verzi ca nişte frunze

Cu Ele să Te preamăresc!



Căci de la Tine am iertare

De şi am fost un vinovat,

Îţi mulţumesc de-nviorare

Îţi mulţumesc căci mai salvat.



08.01.2010