Poezie Dor de cer (1)

Uneori mi-aşa de dor

Pe aripi de gând să zbor,

Să ajung în ceruri, sus,

La al meu iubit Isus,

Să-L ating, să Îl privesc

Şi să-I spun cât Îl iubesc,

Să-I dau Lui povara mea

Ce m-apasă şi e grea...

Şi suspinul neştiut

Ce m-a frânt şi m-a durut...

Să m-ascund la al Său piept

Şi să-I spun că Îl aştept!

Mă cuprinde-aşa un dor

Să Îi cânt...să Îl ador...

Să simt blânda adiere

Ce prin Duh îmi dă putere

Şi mă-nvaţă prin Cuvânt

Să-I slujesc mai cu avânt!

Doamne...cât îmi e de dor

Să m-avânt în dulce zbor

Către Ţara veşniciei

Către plaiul bucuriei,

Unde lacrimi n-or mai fi

Ci doar sfinte bucurii!



Vulcan-15-08-2012

Mary