Poezie Nunta Fiului de Imparat

Nunta Fiului de-mpărat





Din ziua-n care S-a-nălţat,

În cer e mare sărbătoare

Un Tată şi Dumnezeu adevărat,

Îşi îmbracă Fiu-n strai’ de Mire!





„Sunt emoţionat, dar plin de bucurie”

Îi şopti Tatălui uşor...

„Căci de mult aştept această zi să vie,

Să-Mi stâmpăr inima de dor”!





„Ştiu Fiule, c-aştepţi cu-ardoare

Să-Ţi răpeşti Mireasa-n nor

Şi să-ncepeţi veşnicia-n sărbătoare,

Într-o altă ţară, sub un alt decor!





Din clipă-n clipă, stă să se-ntregească

Numărul celor pe care i-am chemat

Încă le mai dau harul să se pocăiască,

Să-i aşez la masă, cu un Fiu de Împărat !





Îi invit adeseori la nuntă...

Dar pentru holde şi negustorii mă lasă,

Oare chiar pe nimenea nu-l mai încântă,

Gândul de a fi mireasă?



~Amin~