Poezie Rugăciunea-1

“Atunci când intri în cămara inimii tale

pentru rugăciune, lasă-ţi bocancii afară “

Gavriil Stiharul,













E o lumină în întuneric ce străbate galaxii

Vocea noastră de credinţă auzită-n veşnicii

Ea e o faptă, un geamăt, uneori un gând

Armă atotbiruitoare, infinitul străbătând



Ea înalţă intelectul până la Dumnezeire

Rugăciunea e pe lume cu Dumnezeu convorbire

Speranta celui fara desperanta,asa e ruga orisicand

Unirea omului cu Domnul necazurile străbătând



Ea e putere-n slăbiciune, este refugiu în necaz

E bucuria ce ai în viaţă cănd îţi dau lacrimi pe obraz

Ea vindecă,binecuvântă, ea curăţeşte de păcat

Ea este o recunoştiinţă la Dumnezeu dată neâncetat