Poezie Calea Iubirii

Nu-i pe lumea asta cale

Mai frumoasa ca iubirea

Chiar de treci prin incercare

Ea traieste fericirea



Na-i sa vezi in lumea asta

Mai depret decat iubirea

Ce-ti aduce stropi de ploaie

Si-ti ofera nemurirea



Nici o jertfa nu-i pe lume

Mai inalta ca iubirea

Ea transforma Intristarea

Si-ti aduce bucuria



Nu-i in lume vreo putere

Ca acelui ce iubeste

Lui nu-i pasa de durere

Cand pe altul fericeste



De te avanti in largul firii

Nu vei auzi vreodata

Rugi ca rugile iubirii

Catre bunul nostru Tata



Nu-i in lume nici o vorba

Cum sunt vorbele iubiri

Azi chemarea ei se-ndreapta

Spre toti fii omenirii



Iubirea e o gradina

Plai din zarile ceresti

Unde plange si suspina

Cel ce striga "Unde esti"?



Iubirea, doar in cuvinte

Niciodata nu-i de-ajuns

N-ai sa poti iubi fierbinte

Nici ca fiu, nici ca parinte



Iubirea Sfanta ne vegheaza

Cu raza-i Sfanta ca de vis

Si-n incercari ne lumineaza

Ca sa pricepem tot ce-i scris



O, Nu uitati ca ea, stiinta,

Va poate impietri mereu,

De nu-i unita cu credinta,

Cu iubire lui Dumnezeu!



Ea ne indeamna la iertare

Si la smerenie tot mereu

Stiinta-i truda cu rabdare,

Dar iubirea e Dumnezeu



Cine crede in iubire

Strange crini si viorele

Si cu lacrimi in privire

Se tot uita catre stele



Viata, da, e trecatoare

Ca si floarea de pe lunca

Dar iubirea-n veci nu moare

Tu in bratul ei te-arunca



Iubirea poarta o cununa

Unbla, crede, se jertfeste

Trece chear si prin furtuna

Dar tot tinpul ea iubeste



Aminteste-ti ca in tine

Domnul vrea cu drag sa scrie

Un poem de lupte Sfinte

Si un imn de bucurie



De vrei sa ai iubirea

Cand vei fi intr-o rascruce

Tu arunca-ti azi privirea

Sus pe Golgota la cruce



Nu privi placerea lumii

Ce ispititor te cheama

Vino azi la Printul vietii!

El ti-e Tata, Frate, Mama.