Poezie M 18 Grindină şi foc

Domnul zise: Moise scoală

Dute pentru a şaptea oară

Îpuneţi-I la împărat

Domnul îţi face aflat

Poporul de nu-I lăsa

Mâine iarăşi îţi va da

Minune pe acest pământ

Pun să sufle un lin vânt

Dau piatră asa de mare

Şi omor ce e pe cale

Care credeţi că se poate

Strângeţi b turmele la noapte

Dintre cei ce au auzit

Au crezut că-I de glumit

Unii însă temători

Ei au spus la slujitori

Vitele lo a aduna

Că Domnul piatră va da

Se făcu iar dimineaţă

Moise iesi-n piaţă

Mâinile înălţă în sus

“ Doamne dă ce Tu ai spus

Şi-atunci ploaia a început

Lumea nu s-a mai vazut

Ploaie foc cădea de sus

Tremura şi cel ascuns

Stânci cădeau de sus din nori

Frică,spaimă şi fiori

Se vedea pe orice faţă

In aceia dimineaţă

Inul el se prăpădii

Orzul el cu tot pierii

Atunci iar chema Faraon

Pe Moise şi Aron

Le zise-: Am păcătuit

Domnul vostru m-a lovit

Dacă ploaia va înceta

Dacă piatra ea va sta

Tunetul de s-o înceta

Las poporul a pleca

Moise iar sa rugat

Tunetul s-a încetat

Piatra nu a mai picat

Şi iarăşi s-a luminat

Faraon iar se împietrii

Când soarele îl zării