Poezie M 10 Faraon asupreşte pe Evrei

Apoi Moise cu Aron

Au plecat la Faraon

Şi lui Faraon i-au zis:

-Domnul Nostru ne-a trimis

Vrea poporul a lăsa

Trei zile-n pustie a sta

Rugăciuni a-i ridica

Te rugăm a te îndura

-Cine este Domnul vost’

Nu vorbiţi fără de rost

Nu cunosc pe acesta

Şi poporul n-oi lasa

-Imparate înălţat

Domnul ni s-a aratat

Dă-ne voaie doar trei zile

Lui ca să îi dăm cinstire

-La lucrări voi să plecaţi

Şi acolo să lucraţi

Faraon deci adună

Logofeţii îi îndrumă

-Paie nu daţi la popor

Şi nici pic de ajutor

Singuri paie stringă ei

Ca să vadă că-s mişei

Norma tot atât lăsaţi

Cărămizi să numătaţi

Una ca să nu lipsească

Şi să nu mai lenevească

Deaceia strigă mereu

Zilnic către Dumnezeu

Dacă mult ei vor muncii

Asta n-or mai nălucii

Logofeţii au venit

Stirea lor au răspândit

Mergeţi şi vă răspândiţi

Paie voi ca să găsiti

Cum a fost nu va mai fi

Trebuieşte a muncii

Logofeţii din popor

Văzând că e răul lor

Că mai marii tot silesc

Şi normele zilnic cresc

Ei s-au dus la împărat

Şi au zis: Te-ai supărat

Magestate pe popor

Rugăm dă-ne ajutor

-Leneşi fiţi,trântori,mişei

Vă închinaţi la dumnezei

Iată paie nu voi da

Norma însă ţin aşa

Şi-au iesit şi au venit

Pe Aron Moise-au întâlnit

Viaţa voi ne-aţi oropsit

Să vă vadă Dumnezeu

El să vă trimită rău

Moise el a plecat

Domnului el s-a rugat

-Doamne pentru ce aşa

Tu promis-ai altceva

Dar de când la tron ne-am dus

Peste noi mult rău s-a pus

-Moise, Moise vei vedea

Cum intend eu mana Mea

Spuine iarăsi la popor

Că îi scap de răul lor

Că-l voi duce în alt pământ

Unde miere, lapte sânt

Şi împlinesc ce este scris

Ce de mult eu am promis