Poezie Ce-i viaţa omului pe-acest… pământ…

Ce-i viaţa omului pe-acest… pământ…



Ce-i viaţa omului pe-acest pământ?

De unde vin? De ce trăiesc?, unde mă duc?

Tot sensul vieţi mele e trudă spre mormânt?

Ori poate e o şansă spre Cer să pot s-apuc?.



Nu poţi afla răspunsul la filozofi lumii

Nici nu câştigi nimic de stai nepăsător

Azi caută , întreabă ,căci mâine poţi să mori

Stă gata să-ţi răspundă Crist’ Marele Păstor.



E numai una Cartea ce-ţi poate da răspuns

Scriptura insuflată de însuşi Dumnezeu

Citeşte-o şi te roagă de ea să fii pătruns

Crezând-o vei fi liber şi bucuros mereu.



Viaţa noastră scurtă şi plină de dureri

Excepţii sunt puţine cei mulţi aşa trăiesc

Cu bucurii de-o clipă cu lupte cu poveri

Ca florile-n câmpie curând se ofilesc.



Viaţa ne-a fost dată de Tatăl Creator

Noi nu suntem maimuţe în timp evoluate

Ci noi avem un scop slăvit şi uimitor

Să-L premărim pe El Cel Sfânt şi drept în toate.



Da viaţa ar fi degeaba şi goană după vânt

De n-am avea credinţă şi-un rost nemuritor

Dar poate fi frumoasă cum scrie în Cuvânt

Trăită cu Cristos în veci vecilor.



Să ne trăim viaţa cum ne învaţă Domnul

Doar astfel fericirea pe drum ne va-nsoţi

Păziţi v-om fi de rele şi v-om mânca din pomul

Promis la toţi aceia ce cred şi s-or sfinţi.





Vestim azi taina vieţii celor cuprinşi de teamă

Ca orice întuneric să fie risipit

Prin mine un nevrednic Isus Cristos te cheamă

Te pocăieşte astăzi şi vei fi mântuit.



de Teodor Groza

28.04.2009

Vişeu de Sus