Poezie Nu pierde astazi timpul

Nu pierde astazi timpul scump







Nu pierde astazi timpul scump

Ca-i darul cel mai pretios,

Care de Domnul ti-a fost dat

Ca sa-l traiesti azi cu folos.



Caci timpu-i darul cel mai bun

Promit din mana lui Hristos,

Cati l-ar intoarce inapoi

Caci l-au pierdut far’ de folos.



Cum ai trait si ce-ai lucrat

De cand in lume ai venit?

Ai construit sau daramat?

Si, timpul tu l-ai irosit.



Tu poti mereu sa construiesti

Cetati, case, cladiri mari,

Si poti pe-ai tai sa-i multumesti,

Strangand in viata multe-averi.



Tu poti mosii sa iti aduni

Paduri, ogoare si livezi,

Sau faima, nume si onoruri,

Sau chiar intinse pajisti verzi.



Tu strangi mereu si strangi intr-una

Muncesti din zori si pana-n noapte.

Vrei sa-ti asiguri fericirea

Si nu gandesti deloc, la moarte.



Dar timpul, trece pe-ndelete,

El fuge fara de cuvant

De fapt, tu treci prin timp sau vreme

Si te apropi de mormant.



Azi, stai o clipa si te-ntreaba

Oare-ai lucrat tu cu folos?

Ca tot ce-ai adunat in viata

Vei parasi tu, ne-ndoios.



Cand vei sfarsi aceasta viata,

Cand timpul dat s-a terminat,

Tu ai sa pleci cu mana goala,

Chiar daca multe-ai adunat.



Daca in timpul daruit

Chiar, pe parcursul vietii tale,

La suflet tu nu te-ai gandit,

Opreste-te din alergare!



Te-asteapta Domnu-n via Sa

Ca sa lucrezi cu daruire.

Si n-ai sa ostenesti degeaba,

Ca-ti va da buna rasplatire.



Fii lucrator cu Dumnezeu

Nu pierde astazi timpul dat.

Chiar daca tu lucrezi din greu

Tu vei avea, tot ce-ai lucrat.



Caci tot ce-n al Sau nume faci,

Celora care te-nconjoara,

Din dragoste, daca lucrezi,

Tu vei avea in cer comoara.



In timpul care ti s-a dat,

Daca-i muncit pe-ogor din zori,

Cu-ntelepciune de-ai lucrat,

Ai strans pentru vecii, comori.



Si timpul, timpul scump si drag,

Pe care nu-l poti cumpara,

Cand vei fi-n al veciei prag

O! Tu nu il vei regreta.

Amin.

Marioara Coman – Petrosani

08.01.2010