Poezie La Tine vin (1)

Cu inima albă cuprinsă de ger

Aştept izbăvirea Isuse,

Aştept încălzire căci nu vreau să pier

O dumă în lumea de vise,



Departe fugit-am de focul divin

Pierzând raza caldă de soare

Dar astăzi o Doamne la Tine eu vin

Primeşte-mă, gerul e mare!



Furtuna loveşte puternic în toţi

Şi sfinţii se clatină Doamne,

O dă-ne putere căci numai Tu poţi

Şi ia-ne de-aiccea la Tine.



Sunt numai ţărână purtată de vânt

Pe-ntinsele drumuri pierdute

Mă-ntorc azi Isuse la Tine cum sunt

Încercările vin şi sunt multe!



Cu ochii cuprinşi de pleoapele plânse

Cu sufletul dornic de cer

Mă-ntorc azi la Tine din văile-ascunse

Că nu vreau Isuse să pier.



Cu inima arsă după dorul iertării

La Tine vin Doamne cum sunt

O pune în mine un duh al iubirii

Să iert să iubesc şi să cânt!



Cu mâinile-ntise spre cerul senin

Aştept îndurarea Ta Doamne

Apoi să mă urc spre cerul sublim

Să-mi dai Tu putere din Tine,



În leagăn de toamă la Tine mă urc

Primeşte-mă Doamne cum sunt,

Eu ştiu încurând că de-aicea mă duc

Lăsând tot ce-i vechi pe pământ.



08.01.2010