Poezie nu e Ploiesti orasul meu

E racoare, dimineata,

Ma indrept voioasa catre piata.

Strazi asfaltate, maturate,

Lume putina,flori catifelate..

Ca un covor imens in parc.

Dint-o fantana, apa'arc

Se 'nalta si coboara zgomotos.

privind-o imi soptesc voios;

Ce bine ca sunt din Ploiesti,

Piata bogata, tot sa cheltuiesti

Bine ca stau la oras,

Nu intr-o fundatura pe un imas!

Dar deodat un caine vagabond,

Catand de mancare pe un rond,

Ma privi trist cerandu-mi mila..

Era flamand,iar fata lui docila..

Si mi-am dorit atunci cu foc,

Sa locuiesc intr-un alt loc

Cu lei si miei,cu ursi si caini,

Satule animale sa mangai in maini!

Mergeam pe strada dar visam

O iauda lui Isus eu repetam

Era un cantec vesel de predare

Dar m-am oprit;La stop, muzica tare!

Dintr-o masina , cu ritm infernal

Cutremur se auzea in val

Doar sunete distorsionate,

De un diavol rau cu ura inventate..

Nu, nu e bine la oras,

S'ascult ast cantec patimas

De-as fi in orasul cel sfant,

Doar ingeri sa aud cantand!

Mai merg putin, un cersetor..

Atat de slab, ingrozitor!

Pe fata lui crispata, suferinta!

Cum sa i-o vindec ? mi-e peste putinta..

Nu mai imi place in Ploiesti

La orice pas sa tot gasesti,

Prin fete snoabe sau nepasatoare,

Atata suferinta pe trotuare!

Ajung la piata, furnicar!

Sio paleta larga pe cantar!

Cu pepeni sicu fructe delicioase,

Tarabe asa atractioase!

Bine ca nu's in Sahara mi-am zis

Sau in Alasca,zapada cat cuprinzi!!

Dar deodat' cu alarma asurzitoare,

Trece de zor, printre masini-Salvare-

Toti intorc capul, reflecteaza;

E accident,si un minut conteaza!



Degeaba am in plasa fructe bune!

Ca n'as mai vrea sa piara lume!

In tine vreau sa locuiesc,

Oras curat, oras ceresc!

Cu strazi de aur, lume sanatoasa,

Ce nu injura, nu minte furioasa,

O lume calma, blanda ,fara stres,

Si fara morti! Bine ca am acces!

Acolo orice vis inalt s-o implini,

Si-n siguranta eu voi poposi!

V-a scris aceste randuri, cu dor de noi hotare,

In treacat prin Ploiesti, o calatoare...