Poezie Aduc a nasterei slavire

Aduc a nasterei slavire



Pentru binele pe care

Ni l-a facut la fiecare,

Suntem datori sa-I multumim

Si La multi ani sa ii dorim



Atat de multi, o vesnicie,

Cu noi sus acol’ sa fie,

In tara care este data

Ca sa ne fie aratata.



Si sa avem cu toti Cuvantul

Ce ni l-a dat Isus prea sfantul,

Cu mare har si indurare

Asa ca azi in cercetare.



Se cuvine sa ne oprim

In aceasta zi ce o dorim

Sa se gate, sa se duca,

Si pe Domnul sa-l aduca.



Sa ne tragem langa El,

E dorul care il avem.

In marea zi ce o sa vina,

Sa ne spuna sluga buna.



Si apoi cu mic cu mare

Sa iesim in alta stare

Pe plaiurile cele sfinte

Langa al nostru scump Parinte.



Fratilor, sa facem azi

Sa vina Domnul mai aproape,

Si la cel de la necaz,

Si la cel ce vrea sa scape.



Si-apoi, de-alaiul care vine

De jos intr-o sarbatoare,

Se vor intreba-ncurand,

De unde sunt? plini de mirare.



De aceeia sa nu stam

Cu obisnuinta-n san,

Sa mergem acolo unde

E lupta celor care plang.



Sa facem ca a Lui slavire

Prin viata noastra sa se arate,

Si unde nu este iubire

Sa cerem Lui iubirea-n toate.



Si fie de acum in fata

A zilei zori tot mai aproape,

Cu fiecare ceas din viata,

Stim ca El vine sa ne scape.



Strangem la fire de lumina

Din raza dragostei de sus

De la Cerescul nostr’ Parinte,

Prin Fiul Sau iubit Isus.



Si sarbatori ce sunt acum

De zile-ntregi in asteptare,

Cu nasterea Domnului Isus

Amintiri lasa in fiecare.



Cu cinste sa ducem departe

A vestei nasteri de demult,

Ca s-a nascut dintr-o fecioara,

Prea sfantul Fiu iubit Isus.



Cu El deschisa-I usa sus

Ca sa ajungem fara teama

Acolo unde este scris

Ca ne asteapta ca o mama.



Amin