Poezie Din largul lumii-ntunecate

Din largul lumii-ntunecate



Din largul lumii-ntunecate

Cu-a ei mulţime de păcate

Prin fel de fel de mârşăvii,

La Tine Doamne m-ai chemat

Din hăul negru-ndepărtat,

Din morţi să trec între cei vii!



Din largul lumii-ntunecate

Ca să cunosc a Ta dreptate

După-a păcatului furtună

Ce-a bulversat cer şi pământ

Şi-a răstignit pe Domnul Sfânt,

Mi-ai dat a mântuirii arvună!



Din largul lumii-ntunecate

Cu trist pustiu şi neagră noapte

Lumina când mi-a răsărit

Şi-a luminat a mea conştiinţă,

Mi-a întărit paşii-n credinţă

Spunându-mi că sunt mântuit!



Flavius Laurian Duverna

10 august 2012