Poezie Dorinta inimii mele

Dorinta inimii mele





Pune Doamne mana pe rana ,

Din piepturi brazdate de asprul vesmant.

Atinge Tu ochii ce plang cu durere,

Alina suspinul si da mangaiere,

Ridica Isuse, indreapta-Ti fiinta,

Unde Te striga cu lacrimi credinta.



Doamne Te cheama din ruga copii,

Ca stins este glasul de mama, oprit.

Mai lasa-i fiinta sa sada-n iubire,

Cu toti dimprejuru-i acasa sa fie.



Caci prea e devreme, ORICUM ESTE-TI VOIA,

A TA sa ramana pan-la sfarsit.

Nu vrem sa se lase pierdute in neguri,

Ci planul Tau Doamne sa fie-mplinit,



Cum scris e in Carte acolo in ceruri,

Nu vrem sa se lase pierdute in neguri,

Caci Tu esti si primul OMEGA IN TOATE,

Si tot ce exista prin Tine se poate.



Noi nu suntem astazi decat ce Tu vrei,

Si haru-ndurarii il lasi sau il iei.

Deci Doamne Isuse cu a Tale vesminte,

De treci printre noi in somnul adanc,



Tu pune privirea, o clipa o lasa,

Atinge pe cei ce suspina acasa,

Sa stim chiar in somn avand odihnirea,

Ca Tu esti aproape, ca lasi mangaierea.



Apoi, vreau ca dorul sa zboare departe,

In dulcele clipe oriunde vom fi.

Si pretutindeni alaturi de Tine,

Vom astepta cand Tu ai sa vii.



Caci ne-ai facut fi ceresti, pe masura

Din crezul avand cand l-am declarat.

Am stat pe genunchi primind izbavirea,

Si multe-Ti vom spune in fata o dat.-



Noi Doamne fara TINE nu vrem

Nici ziua nici noaptea oriunde suntem.

Ne-am predat viata cu umilinta,

Avem toti aceeiasi mare credinta

Sa ajungem la Tine in ceruri sa fim.



O clipa revino arata-te iar,

Sa vedem mantuirea prin sfantul Tau har.



Amin