Poezie Păstorul meu (3)

Păstorul

06.12.2009 (1.Petru 5:1-14)



Ales de Domnu-n zămislire

E pus deoparte, ocrotit,

Crescut prin Duh de curăţire

‘Cercat prin patimi şi călit,

A fost zidit din ascultare,

Din Slova Sfântă, prin Cuvânt,

E rob ce n-are-asemănare:

Păstor, o vreme, pe pământ…



El seamănă şi construieşte,

Smerit şi martor în Hristos,

El inimi tari le dezmorţeşte

Şi şterge lacrimi şi-i milos;

El e părtaş al Slavei Sfinte

Şi-i pus păstor de Dumnezeu

Fără simbrii-înavuţite

Fără vreo fală-n apogeu…



Mândria lui este slujirea

Şi viaţa fără de păcat

Şi truda fără de prihană,

Obrazul sincer, nepătat.

El judecat va fi de Domnul –

Păstorul turmelor din Cer,

Urmaţi-i, dar, astăzi, îndemnul:

„Fiţi pocăiţi! Atât vă cer…!”

AMIN!