Poezie Iertarea descatuseaza

Iertarea descatuseaza



*****

Mânia, supărarea peste noi vin uşor,

La iertare ne lăsăm înduplecaţi mai greu.

Şi-o râvnim cu toţii, cu atât de mult dor...

Vrem s-o primim, dar când să o dăm, ne e greu!



Mânia adulmecă uşor firescul eu,

Şi supărării îi dă iute un veşmânt.

Iertării îi pune piedici mai mereu,

Uitând de-al iertării veşnic legământ.



Iertarea te descătuşează, să poţi să zbori.

Şi totuşi s-o dai îţi vine nespus de greu?

De-ai purta-o cu tine din zori până-n zori,

Ai cunoaşte adânc, cât de bun e Dumnezeu.



Iertarea ne eliberează de robie,

Aşează pacea sfântă în sufletul tău.

Cerul îl deschide larg spre veşnicie,

Şi nu mai găseşte la tine, sălaş cel rău.



Soarele iubirii te călăuzeşte,

Razele Lui calde, blânde te-nsoţesc.

Duhul Sfânt adesea gingaş îţi vorbeşte,

În ascultare, darurile se-nmulţesc.

Amin!