Poezie Vântul Trezirii

În adierea caldă ,cu ochii închişi, mă topeam,

Electrizant trecea prin mine fiecare pală

de vânt.

Ploua cu petale de trandafiri şi plângeam

Şi-n vântul cald auzeam fiecare petală

cântând.



Am deschis ochii:cerul albastru-mi zâmbea

Şi-un lan de grâu se întindea cât tot

pământul,

iar printre petalele de trandafiri se auzea,

din depărtări,cum soseşte călare,în tropot,

Cuvântul.



O,nu-i prea târziu Să-i simţi adierea...

E Duhul Lui ce încă-şi ridică trandafirii

din drum;

şi chiar dacă plouă ascultă-ţi menirea

şi-aruncăte-n vânt,în Vântul Trezirii!

Acum!