Poezie Aduc acum...

Aduc acum in fata dumneavoastra

clipa finala...trecerea noastra

un pic mai aproape, un pic mai in fata,

maine nu va mai exista dimineata.

Vom vedea credinta noastra reala,

nadejdea noastra care nu insala...

atunci va iesi la lumina,

tot ce-am invatat prin revelatie Divina.

Vor ramane doar binecuvantarile ceresti

atunci vei vedea ce iubesti.

Astazi, sau maine, tot una imi pare,

caci timpul alearga ca o suflare;

O, clipa trecerii noastre e-atat de aproape

pamantul cere pamant sa ingroape...

Cine-i intelept? Cine-ar putea sa ne scape?

Pe marea vietii am trait furtuna,

zdrobiti de necazuri ca sa primim cununa.

Aceasta-i a noastra credinta...

La Dumnezeu toate sunt cu putinta,

sa mantuie El in Hristos

a noastra fiinta.

Atunci nu mai conteaza daca ai fost fericit

conteaza doar cat ai suferit

Acum nu mai conteaza daca esti bogat

ci doar cat pentru cer ai dat...

Si-o sa vada ochiul ce nu poti a spune

caci totu-i splendoare

si totu-i minune...

Caci totul e nou si totui mirare!

si totu-i credinta

si totu-i iertare.



E Domnul, e Domnul !

a noastra sfintire

si totul e pace

si totu-i iubire...