Poezie Dumnezeu si...copiii

Dumnezeu si…copiii

de Octavian Sarb

( pentru Cristi si Alina )



Este mare bucurie,

In viata voastra de camin,

Iar, aceasta poezie,

Sa fie un semn divin.



Am inceput a scrie versuri,

Din dragoste de Dumnezeu,

Privind inspre a lumii mersuri,

Ce se modifica mereu.



Iata, c-a Lui indurare,

Si-n casa voastra s-a oprit,

Sa va aduca o schimbare,

Printr-un copil deosebit.



Nu-l priviti ca intamplare,

Ca pe un gand ce s-a-mplinit,

Ci, va-nchinati cu adorare,

In fata Celui Infinit.



Caci tot ceea ce are viata,

Coboara de la Dumnezeu,

Prieteni dragi, a mea povata,

V-o spun acum, sa stiti mereu.



Iubiti pe Cel ce ne-a creat,

Cu a Lui chip si-asemanare

Caci dragostea e semnul dat,

Pentru copiii de sub soare.



Oradea 21 Sept 2008