Poezie Inchinarea inimii mele

Închinarea inimii mele



Mă închin o,Dumnezeu puternic, eşti ochiul meu cel vegheator,

În încercarea care vine în miezul arşiţei de maine,

Mă-nchin în faţa Ta Stăpane Tu singurul Mantuitor.



Mă închin în faţa milei Tale eu Te ador ca Dumnezeu,

Stăpîn pe toate cu-ndurare mă închin şi stau în aşteptare

Că eşti al meu ocrotitor, Tu singurul Mîntuitor.



Te văd dincol de zarea albastră, Te văd dincol de asfinţit,

Tu eşti nădejdea minunată în clipa grea ce se arată,

Şi dai din dragostea curată celor ce Te-au primit indata.



Aştept să vină înserarea, aştept să stau în faţa Ta.

În cerul care sus în zare se pregăteşte-n sarbatoare,

Să-ntîmpine venirea Ta să Te-ntalnesc şi eu aş vrea.



Mă-nchin cu faţa în lumină,şi vin cu sufletul curat,

În ziua care n-am odihnă cu inima ce mult suspină,

Cu lacrimi pe obraz vărsand te chem Isus de pe pămant.



E astăzi tristă faţa mea şi suferinţa este grea,

Iar ziua lungă nu mai trece şi bate vantul şi e rece

Dar ştiu că sus e Tatăl meu ce mă susţine tot mereu



Eu cred, Isus, e Salvatorul, la El doresc să-mi iau zborul,

E mana întinsă înspre mine Il voi vedea cand jos revine.

Aştept o zi de îndurare ce se anunţă-n depărtare.



O prietene nu te lăsa că astăzi este ziua ta,

Ca maine ne vei părăsi apoi pe El vei întalni.

Sus la cer te vei sui,dacă Isus ,El va voii.



AMIN