Poezie Te cred

Te cred astăzi mai mult ca ieri

Te cred puţin mai mult numai

Te rog să-mi dai crezare azi

Te rog să mă ajuţi şi mâine.



De nu Te-aş fi rugat întâi,

Poate-aş fi zis că e noroc.

Te rog cu mine să rămâi:

Naintea mea e apă doar şi foc.



Căzut-am jos cu umilinţă

Plângând spre Tine am strigat

Privit-ai spre a mea credinţă

Şi din dureri m-ai ridicat.



Acum Te cred mai mult, mai mult

Şi Te slăvesc, şi Te măresc.

Vorbeşte-mi azi şi-am să ascult

Cuvântul Tău, ce îl doresc.



Nu merit darul ce-am primit

Nici Dragostea ce mi-o oferi

Nu sunt vrednic să fiu numit

Slugă a Ta. Eu însă sper.



Eu sper la mila Ta cea mare

Ce m-a adus în acest ceas.

Sunt viu acum, aici şi oare

Ce pot să-ţi cer, ce mi-a rămas?



Eu cred în Adevărul Tău preasfânt

Şi cred acum, fiindcă mi-ai spus

Cuvântul Tău îl cred, şi cânt

De bucuria ce Tu mi-ai adus.



De-acum am să Te cred mereu

Şi dac-ar fi să cad cândva,

Să întăreşti Cuvântul Tău

Scriindu-L în inima mea.



Eu vreau să Te iubesc mereu

Și ştiu că viaţa mea eşti Tu

Iar Cel Ce Este, fi-va-n veci

Simţirea şi gândirea mea.