Poezie Pastel de Primăvară (1)

Pastel de Primăvară



A înflorit, în colţul curţii, liliacul

Şi pajiştea în verde s-a-mbrăcat,

În lan de grâu s-aude pitpalacul

Iar pe câmpie totu-i de-admirat.



În aerul cel proaspăt’nmiresmat

Pluteşte-un puls chemând viaţa,

Căci codru-n freamăt, deşteptat,

Spre soare-ntoarce-nfrunzit faţa.



Şi-atâtea flori, aduce primăvara

Cu-a ei prezenţă falnică şi gravă,

Şi de cu zori de zi şi până seara

Se-mprăştie mireasma lor suavă.



Sus, pe ceru-albastru-n miazăzi

Apar în şir, pe bolta-i de cristal,

Cocori ce glăsuiesc, spre-a auzi

Strigându-şi cantecul lor în aval.



Ei vin iarăşi, în patria lor dragă

De peste mări şi ţări cu voioşie;

La noi natura pare că e-ntreagă,

Cu dimineţi în cânt de ciocârlie!



Un farmec dulce liniştit pluteşte

Născând în inimi dorul de-a trăi,

Sub grija scumpă care aminteşte

Cum păsările-n cânt ne pot grăi.



Ne-aduc aminte, că aici l-e ţara

Îi care-si poate cuiburi construi,

Şi înţeleg...când vine primăvara

Că Dumnezeu, toate le-orândui.



Flavius Laurian Duverna

23 aprilie 2009