Poezie Dialoguri sfinte

Dialoguri sfinte

de Octavian Sarb



Cand primesc a Ta iubire,

Ma eliberez indat`.

Apoi, vin cu multumire,

Sa ma-nchin adanc, curat.



-Ce s-a intamplat `nainte?

Cum am fost incatusat?

Cand nu am luat aminte?

Cine oare m-a-nselat?



-Dragul meu, imi spui in soapta,

Iata ce, in lume-i dat,

Firea ta in Iad te poarta,

Doar prin Mine esti salvat.



Renunta la a tale drepturi,

Si lasa-te dezonorat,

Nu te mai lansa in certuri,

Prin care sa ajungi legat.



Doar Eu dezleg, pe veci, de ura,

De razbunare si pacat,

De lacomie si minciuna,

De tot ce-i rau si necurat.



Astazi esti cu Mine-n Rai,

Prin credinta, neancetat,

Firea ta pe cruce-o ai,

Sufletul e cel `naltat!