Poezie Sfântul Cuvânt la noi poposise

Sfântul Cuvânt la noi poposise

de Mihail Dimitriu

poet şi scriitor creştin



Sfântul Cuvânt la noi poposise; (Ioan 1.14)

Din cer primit-am Mântuitor. (Luca 2.11)

Muri pe cruce, şi-apoi se-ntoarse, (2 Tim. 2.22)

Ca să ne fie mijlocitor. (1 Tim. 2.5)



Să Îl poftim în inima noastră, (Ef. 3.17)

Căci El doreşte să fie-n noi; (Apoc. 3.20)

Şi să-I slăvim fiinţa măiastră, (Apoc. 5.12-13)

În care suntem câte-un altoi. (Ioan 15.1-2,5)



Să ne sfinţim a noastră umblare; (1 Petru 1.15)

Cu El în inimi, noi să trăim, (Gal. 4.6)

Să-I dăm tot timpul, Lui ascultare, (Matei 7.24-25)

Dovedind astfel, că Îl iubim. (Ioan 14.15)



Să Îl slăvim pe Domnul, ce-n ceruri (Apoc. 1.13-20)

Ne pregăteşte un alb veşmânt, (Apoc. 3.4-5; 6.11; 7.9,14)

Şi o cetate de giuvaieruri, (Apoc. 21.2,10-21)

Ce coborâ-va pe-un nou Pământ. (Apoc. 2.11; 21.1)