Poezie De ce sunt lacrimi

Traind in voia lui Dumnezeu

Plecandut-ti capu-n ascultare

De ce ti-e asa de greu?

Si ochii-ti plang in zare?



De ce-s ades pe cale

Lovituri si spini

Ce ranesc a ta suflare

Traind in suferinti.



Ai lacrimi pe obraz

Cand inima-ti plange

Ele-s cristale te topaz

Ce chipul ti-l straluce.



A-ti raspunde la toate aceste

Eu nu stiu, dragul meu

Dar stiu ca cerul se deschide

Caci esti fiu de Dumnezeu.



Nu uita ca p-acest pamant

Isus, induiosat de suferinte

A mers candva plangand

Vazand a Mariei tristete.







Vei simti in inima, de sus

Ingeri ce vin la a ta rugaciune

Insusi Domnul Isus

Cu-a Lui mana sfanta t-atinge.



El, Fiul cel preaiubit

A purtat in trupul Sau

Pe drumul calvarului smerit

Toata rasplata pacatului tau.



Adanc in inima a suferit Isus

Pe crucea spre cer ‘naltata

Paltind pretul nespus

Jertfindu-se dincolo de poarta.



(Om al durerilor si obisnuit cu suferinta)



Increde-te deplin in El

Si cere a Tatalui indurare

Iertarea-i in jertfa-i de miel

Negresit vei primi vindecare.



(Cu niciun chip nu te voi parasi)



Cand ti-e sufletul intristat

Priveste spre cerul luminos

La cununa cu care esti asteptat

Acolo vei fi vesnic cu Hristos.



(El va sterge orice lacrima din ochii lor)



Cand ai lacrimi si dureri pe cale

Priveste la comorile de har

Pe care Tatal le pune-nainte

Cerul e prea luminos spre a-l descrie.



(Ierusalimul ceresc)